(RO/RUS) Președinta Maia Sandu, în vizită în Găgăuzia: „Am convenit că trebuie să dezvoltăm în continuare un dialog direct și constructiv între Chișinău și Comrat”

„În mesajul meu, am vorbit despre importanța păstrării păcii și unității în Republica Moldova, în contextul dificil creat de războiul din Ucraina. Am menționat, de asemenea, despre eforturile guvernării de a sprijini cetățenii și de a pregăti țara de sezonul rece. Am convenit că trebuie să dezvoltăm în continuare un dialog direct și constructiv între Chișinău și Comrat, în interesul tuturor cetățenilor noștri”, a subliniat Maia Sandu

De asemenea, Președinta a discutat cu studenții și profesorii universității despre planurile autorităților de a lansa un program național de învățare a limbii române, destinat tuturor categoriilor de vârstă și pregătire. „Am vorbit și despre necesitatea unor programe eficiente de învățare a limbii găgăuze. Mizăm pe implicarea specialiștilor din Găgăuzia în elaborarea acestor programe”, a menționat doamna Maia Sandu.

La sfârșitul întâlnirii de la universitate, șefa statului a acceptat invitația președintelui Senatului studențesc să meargă la o drumeție. „Mă voi întoarce cu drag în Găgăuzia”, le-a spus tinerilor Președinta Maia Sandu.

Discursul în limba română:

Stimate domnule Rector,

Dragi studenți, colegi, prieteni,

Vă mulțumesc pentru prezența dumneavoastră astăzi la Universitatea din Comrat. Mulțumesc domnului rector, domnului Zaharia, și conducerii autonomiei pentru această invitație. Ca întotdeauna, mă bucur să fiu la Comrat. Vă sunt recunoscătoare pentru primirea călduroasă, prin care sunt renumiți găgăuzii. Găgăuzia este parte integrantă a vieții culturale, sociale, economice și politice a Republicii Moldova.

Mă bucur să văd aici mulți tineri, studenți. Iar țara noastră poate deveni prosperă doar dacă îmbunătățim calitatea educației. Tinerii noștri trebuie să fie pregătiți pentru a face față provocărilor de astăzi și de mâine. Avem nevoie de specialiști buni în toate domeniile: pedagogie, inginerie, economie, agronomie. Avem nevoie de un sistem educațional care să încurajeze patriotismul, unitatea și solidaritatea în societate. Sistemul educațional trebuie să educe tinerii în spiritul libertății și al respectului față de oameni, promovând un stat în care fiecare cetățean este prețuit și în care fiecare persoană își poate realiza visele prin munca sa proprie.

Ministerul Educației a lansat o reformă a învățământului superior pentru a îmbunătăți calitatea și relevanța acestuia. Ne așteptăm ca universitățile să îmbunătățească atât cerințele pentru studenți, cât și calitatea predării, astfel încât să pregătim tinerii pentru a câștiga în competiția de mâine.

Dar nu mă aflu astăzi în Găgăuzia doar pentru a vorbi despre sistemul educațional, deși acest lucru este foarte important. Vreau să vă vorbesc deschis și detaliat despre situația dificilă cu care se confruntă țara noastră și întreaga regiune. Vreau să vă vorbesc sincer, fără rețineri. Împreună cu dumneavoastră am apreciat întotdeauna onestitatea și sinceritatea în comunicarea noastră. Acest lucru s-a întâmplat întotdeauna în istoria noastră – am găsit un teren comun și am atins obiective comune în ciuda obstacolelor.

Voi începe această conversație dificilă, dar foarte necesară, cu războiul din Ucraina. Este clar că astăzi atât regiunea, cât și țara trec prin momente dificile. Lumea în care am trăit timp de treizeci de ani după independență, pe care o înțelegeam bine, s-a schimbat și nu mai poate fi recunoscută. Chiar și acum, mulți refuză să creadă în aceste schimbări, să conștientizeze ce înseamnă ele pentru noi.

Nu mai este o lume a cooperării și a relațiilor de bună vecinătate. Pacea pe care o cunoșteam a fost schimbată pe război și distrugere. Voi fi foarte sinceră cu dumneavoastră – acest război pe care Rusia îl duce împotriva Ucrainei ne afectează în modul cel mai direct pe noi toți. Vedem cu toții – cu groază – că acesta este un război în care sunt uciși copii, femei, civili care duceau o viață pașnică și liniștită.

De șase luni deja, ucrainenii, cu prețul propriilor vieți, își apără casele, libertatea, țara, poporul și dreptul de a alege. Pentru că a fi liber înseamnă a avea dreptul de a alege. Ucrainenii doresc să trăiască în pace și liniște în propriile case, în propria țară și să-și decidă de sine stătător soarta.

A-ți apăra casa, familia și pe cei dragi, fără a-ți cruța propria viață – nu este oare un lucru demn de respect? Ar face cineva dintre noi altfel? Am văzut cu ochii mei suferința oamenilor din Ucraina. Este imposibil să transmiți disperarea unui om care și-a pierdut familia și prietenii. O întreagă generație poartă amprenta unui război teribil. Aceasta nu poate fi nici uitat, nici justificat. Nu am văzut niciun ucrainean care să fi cerut o astfel de eliberare – distrugând case și distrugând viețile pașnice ale cetățenilor.

Ce înseamnă acest lucru pentru noi, pentru Republica Moldova? În primul rând, nu putem trata acest lucru ca pe ceva îndepărtat, care nu ne privește. Acest lucru se întâmplă chiar lângă noi.

În al doilea rând, înseamnă că noi, cei din Moldova, trebuie să facem tot ce ne stă în puteri pentru a menține pacea și stabilitatea pentru poporul nostru. Moldova este o țară mică. Mulți oameni spun că puține lucruri depind de noi. Acest lucru nu este adevărat. Depinde de noi, de fiecare dintre noi, dacă vom fi suficient de înțelepți pentru a păstra pacea, stabilitatea și armonia în interiorul țării, în ciuda războiului din apropierea granițelor noastre.

Păstrarea păcii este obiectivul primordial pentru noi toți. Și vom facetot ce ne stă în puteri pentru a realiza acest lucru. Pentru toți cetățenii Republicii Moldova este important să prevină încercările de a semăna haos în Moldova, de a diviza cetățenii pe criterii naționale, etnice sau teritoriale. Nu ar trebui să permitem nimănui să ne insufle suspiciune și neîncredere unii față de alții. Anumiți oameni din această țară nu vor să își asume responsabilitatea pentru propriul furt, anarhie și corupție și, prin urmare, caută să creeze haos.

Dar oare cetățenii noștri din Comrat, Bălți, Chișinău, Taraclia sau Nisporeni își doresc acest lucru? Cu siguranță – nu! Sloganul majorității covârșitoare a cetățenilor Republicii Moldova este pacea și armonia! Noi toți suntem Moldova. Suntem o singură țară. Sadi birlik hem annaşmak! Biz hepsimiz Moldovayız! Biz bir Devletiz!

Nimic nu ne poate fi mai drag astăzi decât pacea. Fac apel la fiecare dintre dumneavoastră, din poziția pe care o dețineți, să faceți tot ce vă stă în puteri pentru a păstra pacea, consolidarea și liniștea interetnică în aceste vremuri dificile. Pacea și înțelegerea în Moldova sunt lucrurile pe care aceasta l-a absorbit de-a lungul secolelor din lunga sa istorie. Astfel și astăzi, când războiul și distrugerea sunt în jurul nostru, nu putem permite nimănui să ne dezbine, să instige pe unii împotriva altora.

Trebuie să fim uniți! Trebuie să fim cu toții patrioți ai țării noastre! Noi iubim Moldova. Avem obligația de a o păstra. Am trăit de secole pe pământul nostru și de sine stătător am hotărât ce să facem.

Ne-am promis să construim un stat puternic. Astăzi, consolidăm țara noastră prin eliminarea problemelor, prin eliminarea corupției și a intereselor de cartel din instituțiile statului. Luptăm pentru a ne proteja interesele naționale. Iar interesul nostru național astăzi este de a menține pacea și stabilitatea în Moldova, de a proteja cetățenii, de a îmbunătăți nivelul de trai.

Din punct de vedere istoric, respectul reciproc și luarea în considerare a opiniilor celorlalți a fost și va continua să fie o bază solidă pentru viitorul nostru comun. Toți cetățenii Republicii Moldova sunt cetățenii noștri. Printre cetățenii noștri nu există ai noștri sau străinii. Toți sunt la fel de importanți. Suntem liberi. Trăim într-o țară liberă și suntem mândri de acest fapt.

În Moldova, drepturile civile sunt inviolabile. Aceasta este una dintre realizările majore ale țării. În Moldova nu există hărțuire pe motive de naționalitate, limbă sau politică. În țara noastră, oamenilor nu le este frică să-și exprime opinia, să critice autoritățile sau să protesteze. Drepturile omului, o societate liberă, un guvern ales de popor și care să reprezinte poporul. Aceasta este Moldova. Așa ar trebui să fie într-o lume liberă. Iar noi avem obligația de a păstra această Moldovă liberă.

Știu că astăzi suntem cu toții preocupați de creșterea prețurilor, de aprovizionarea cu gaze, de locurile de muncă, de situația economică. Înțeleg și împărtășesc această preocupare. Încă o dată, confirm că cei aflați la conducerea Moldovei vă vor sprijini în aceste momente dificile.

Criza energetică a început anul trecut. Guvernul a alocat sume considerabile – miliarde de lei – în vederea compensării costurilor pentru încălzire pentru toți cetățenii țării – și la Chișinău, și la Briceni și la Comrat.

Prețurile au crescut și mai mult din cauza războiului. Țara noastră este vulnerabilă din punct de vedere energetic. Timp de trei decenii nu s-a făcut nimic pentru diversificarea surselor de energie și pentru securitatea energetică a țării. Dar și în această iarnă, guvernul îi va ajuta pe oameni să-și plătească facturile.

Guvernul a majorat pensiile, prestațiile sociale și a anunțat plăți suplimentare pentru pensionari și bugetari pentru a-i ajuta să treacă peste această perioadă.

Nu vom lăsa niciun cetățean singur în fața problemelor. Țara va fi asigurată cu energie și încălzire. Da, statul are puține mijloace, dar aceste resurse mici vor fi distribuite în mod echitabil pentru a ajuta oamenii care au nevoie de acest ajutor în primul rând.

Bineînțeles, noi am avut alte speranțe. Chiar în primul an, am planificat să dublăm investițiile de capital. Am planificat să reparăm mai multe drumuri de legătură între localități. Din păcate, realitatea s-a dovedit a fi una diferită. Astăzi, trebuie să ne gândim cum să menținem pacea și stabilitatea. Trebuie să gândim cu toții împreună. Nu am dat înapoi de la planurile noastre de dezvoltare a Moldovei. Anume pentru realizarea acestor planuri am venit la putere. Aceste planuri vor fi realizate, chiar dacă cu o întârziere din cauza războiului și a crizelor.

În Găgăuzia au fost implementate numeroase proiecte și programe naționale, precum și proiecte ale Uniunii Europene și ale altor țări. Chișinăul a încurajat aceste activități, aceste investiții în autonomie, în infrastructura ei, în instituțiile de învățământ, în sistemul de sănătate. Uniunea Europeană este cel mai mare donator din Găgăuzia. Sprijinul acordat autorităților locale, proiectele de infrastructură, susținerea agriculturii și a dezvoltării locale sunt doar câteva dintre direcțiile de investiții ale Uniunii Europene.

Înțelegem preocupările legate de ziua de mâine. Și facem tot ce ne stă în puteri pentru a ne pregăti cât mai bine pentru noile provocări. Situația este dificilă nu doar pentru Găgăuzia. Situația este dificilă și la Chișinău, și la Bălți, și la Basarabeasca, și la Dondușeni.

Acum mulți spun că Chișinăul nu a făcut anumite lucruri. Am consultat mulți experți. Vreau să vă vorbesc despre concluzia experților internaționali și mondiali recunoscuți, inclusiv a experților din Găgăuzia însăși. Aceștia au ajuns la concluzia că nici o autonomie din Uniunea Europeană nu are puteri atât de largi ca unitatea teritorială autonomă Gagauz-Yeri din Moldova. În Uniunea Europeană sunt multe entități autonome. Subiecții Federației Ruse, fie că este vorba de republică, teritoriu, regiune autonomă sau raion, nu au aceleași împuterniciri ca Gagauz-Yeri.

Pentru prima dată în istoria lor, găgăuzii au primit aceste împuterniciri anume în componența Moldovei independente. Acesta este adevărul care trebuie spus deschis!

Și aceasta este o bază solidă pentru a merge mai departe. Da, atribuțiile autonomiei găgăuze trebuie să fie reglementate și puse în acord cu legislația. De aceste atribuții se poate folosi și ar trebui să se folosească. Există un dialog între autoritățile centrale și locale privind delimitarea competențelor care sunt prevăzute în legislație. Desigur, toată lumea ar dori ca această armonizare să avanseze mult mai rapid. Dar aceasta este o problemă tehnică, nu una politică. În provincia autonomă Tirolul de Sud, de exemplu, această muncă de conciliere tehnică a durat mult mai mult decât aici. Este un proces minuțios.

Atunci când se dă vina pe guvernul central, se face uneori și pentru a-și acoperi propriile eșecuri și, adesea, pentru a fura fonduri bugetare. Este posibil că Guvernul nu reacționează întotdeauna la timp. Dar Chișinăul nu a avut niciodată și nu are sarcina de a limita autonomia. O fundație solidă, recunoscută de comunitatea mondială drept un exemplu demn de edificare pașnică a unui stat unitar și de respectare a drepturilor culturale și naționale ale găgăuzilor, a fost pusă în 1994 și trebuie să avem grijă și să o apreciem! Această bază nu poate fi pusă astăzi la îndoială! Altfel, ne vom pune la îndoială realizările noastre, iar urmașii noștri, care vor trăi în această țară, nu ne vor ierta.

Lăsând la o parte emoțiile, nu există niciun motiv obiectiv pentru a pune la îndoială funcționalitatea proiectului din 1994 sau pentru a cere schimbarea acestuia. Autonomia există în legislație, este funcțională, are atribuții, iar experții tehnici trebuie să armonizeze aceste atribuții. Iar Guvernul central este angajat în această muncă de armonizare.

Una dintre sarcinile principale ale creării autonomiei în 1994 a fost păstrarea identității lingvistice și naționale a găgăuzilor și revigorarea culturii găgăuze. Din păcate, această sarcină nu a fost îndeplinită până în prezent.

Universitatea din Comrat funcționează din 1991. Excelenți oameni de știință, pedagogi, profesori de limbă și literatură găgăuză, de istorie au ieșit de pe băncile universității. Colegiul pedagogic din Comrat încearcă să-și desfășoare activitatea în limba găgăuză maternă. În Găgăuzia există 137 de grupuri de amatori de artă, 45 de biblioteci, școli de artă și muzee.

Cu toate acestea, limba găgăuză este din ce în ce mai puțin folosită în școli și chiar în vorbirea uzuală. Limba găgăuză se află pe lista limbilor pe cale de dispariție și nu putem permite ca acest lucru să se întâmple! Trebuie să abordăm această problemă împreună. Sunt necesare eforturi serioase pentru a păstra limba și cultura găgăuză pentru generațiile actuale și viitoare. Și astăzi există o astfel de oportunitate, iar autoritățile centrale sunt pe deplin angajate și sprijină această direcție a interacțiunii noastre. Limba găgăuză unică nu poate fi pierdută, cultura găgăuză unică nu poate fi pierdută!

De asemenea, este importantă și studierea limbii române. Acesta este, de asemenea, unul dintre fundamentele coeziunii sociale, includerea Găgăuziei în viața culturală, socială și politică a țării. Știu că există cerere pentru a învăța limba română. Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, a dat un exemplu demn de urmat, declarând și demonstrând că vorbește limba română. Este necesar să oferim tuturor locuitorilor din autonomie posibilitatea de a însuși limba română, pentru a deschide mai multe oportunități pentru toți. De la 1 ianuarie 2023, lansăm un program național de învățare a limbii române.

Posibil educația multilingvă – predarea diferitelor materii în mai multe limbi în grădinițele și școlile din Găgăuzia – ar putea fi o soluție atât pentru păstrarea limbii găgăuze, cât și pentru însușirea limbii române.

Dragi prieteni, înainte de a răspunde la întrebările dumneavoastră, aș dori să subliniez încă o dată punctul principal al discursului meu – depinde de fiecare dintre noi astăzi să păstrăm pacea în Moldova, inclusiv prosperitatea comună. Trebuie să lucrăm pentru a edifica un stat puternic, o economie puternică, pentru a lupta împreună împotriva corupției, pentru a avea o țară liberă care să respecte fiecare persoană. 

Vă mulțumesc!

Discursul în limba rusă:

Уважаемый господин ректор,

уважаемые студенты, коллеги, друзья,

спасибо за ваше присутствие сегодня в Комратском университете. Спасибо господину ректору, г-ну Захария, и руководству автономии за приглашение. Как всегда, я рада находиться в Комрате. Я благодарна вам за радушный прием, которым славится гагаузский народ. Гагаузия – неотъемлемая часть культурной, социальной, экономической и политической жизни Республики Молдова.

Я рада видеть здесь много молодых людей, студентов. И наша страна может стать процветающей только если мы повысим качество образования. Наша молодежь должна быть готова к решению сегодняшних и завтрашних вызовов. Нам нужны хорошие специалисты во всех областях: педагогика, инженерия, экономика, агрономия. Нам необходима система образования, которая воспитывает патриотизм, единство и солидарность в обществе. Система образования должна воспитывать молодежь в духе свободы и уважения к людям, способствовать созданию такого государства, в котором ценится каждый его гражданин; и в котором каждый человек может осуществить свою мечту собственным трудом.

Министерство образования начало реформу высшего образования для повышения его качества и актуальности. Мы ожидаем, что университеты повысят как требования к студентам, так и качество обучения, чтобы мы могли подготовить молодежь к победам в конкурентной борьбе завтрашнего дня.

Но я сегодня в Гагаузии не только для того, чтобы поговорить о системе образования, хотя это очень важно. Я хочу открыто и детально поговорить с вами о непростой ситуации, в которой находится наша страна, весь регион. Поговорить прямо, без недомолвок. Мы с вами всегда ценили честность и искренность в общении друг с другом. Так было и в нашей истории всегда – мы находили общий язык и достигали общих целей, несмотря на препятствия.

Начну этот непростой, но очень нужный, разговор с войны в Украине. Очевидно, что сегодня и регион, и страна проходят через сложные времена. Мир, в котором мы жили тридцать лет после обретения независимости и который мы хорошо понимали, изменился до неузнаваемости. Даже сейчас многие отказываются поверить в эти изменения, осознать, что они означают для нас.

Это больше не мир сотрудничества и добрососедских отношений. На смену миру, который мы знали, пришла война и разрушение. Буду с вами предельно откровенна – этa война, которую Россия ведет против Украины, отражается самым прямым образом на нас с вами. Мы все - с ужасом - видим, что это война, в которой гибнут дети, женщины, гражданские, которые жили мирной, спокойной жизнью.

Уже шестой месяц украинцы ценой собственных жизней защищают свои дома, свою свободу, свою страну, свой народ, свое право на выбор. Потому что быть свободными - это и значит иметь право на собственный выбор. Украинцы хотят жить в мире и в спокойствии в собственном доме, в собственной стране, и самим решать свою судьбу.

Защищать свои дома, своих родных и близких, не жалея собственной жизни – разве это не заслуживает уважения? Разве кто-то из нас поступил бы иначе? Я видела своими глазами страдания народа Украины. Невозможно передать отчаяние человека, у которого погибли родные и близкие. На целом поколении лежит отпечаток страшной войны. Это невозможно ни забыть, ни оправдать. Я не видела ни одного украинца, который просил бы о таком освобождении - разрушая дома и уничтожая мирную жизнь граждан.

Что это означает для нас с вами, для Республики Молдова? Во-первых, мы не можем относиться к этому, как к чему-то далекому, которое нас не касается. Это происходит непосредственно рядом с нами.

Во-вторых, это означает, что мы в Молдове, все вместе, обязаны сделать все от нас зависящее, чтобы сохранить мир и стабильность для наших людей. Молдова маленькая страна. Многие твердят – от нас мало что зависит. Это неправда. От нас с вами, от каждого из нас, зависит, хватит ли нам мудрости сохранить мир, стабильность и гармонию внутри страны, несмотря на войну у наших границ.

Сохранение мира – основная задача для всех нас. И мы будем делать все для этого возможное. Всем гражданам Молдовы важно не допускать попытки посеять хаос в Молдове, разделить граждан на национальной, этнической или территориальной почве. Нельзя позволять, чтобы кто-то вселял в нас подозрительность и недоверие друг к другу. Некоторые в этой стране не хотят отвечать за собственное воровство, беззаконие и коррупцию, и поэтому стремятся создать хаос.

Но хотят ли этого наши граждане в Комрате, Бельцах, Кишиневе, Тараклии или Ниспоренах? Несомненно нет! Лозунг подавляющего большинства граждан Молдовы – мир и согласие! Все мы – Молдова. Мы – одна страна. Sadi birlik hem annaşmak! Biz hepsimiz Moldovayız! Biz bir Devletiz!

Ничто сегодня для нас не может быть дороже мира. Я обращаюсь к Вам с призывом, каждый на своем месте, сделать все возможное, чтобы в эти непростые времена сохранить межэтнический мир, консолидацию и спокойствие. Мир и согласие внутри – это то, что Молдова впитала в себя веками своей длинной истории. Так и сегодня, когда вокруг нас война и разрушение, мы не можем никому позволить разделять нас, настраивать нас друг против друга.

Мы должны быть едины! Мы все должны быть патриотами нашей страны! Мы любим Молдову. Мы обязаны ее сохранить. Мы веками жили на своей земле и своим умом разбирались, что нам делать.

Мы обещали друг другу построить сильное государство. Сегодня мы укрепляем наше государство, устраняя проблемы, устраняя коррупцию и картельные интересы из государственных учреждений. Мы боремся за защиту наших национальных интересов. А наш национальный интерес сегодня - это сохранение мира и стабильности в Молдове, это защита граждан, это повышение уровня жизни.

Исторически сложившееся взаимное уважение, учет мнения друг друга было и будет надежной основой нашего общего будущего. Все граждане Молдовы – наши граждане. Среди наших граждан нет своих и чужих. Все одинаково важны. Мы - свободны. Мы живем в свободной стране и гордимся этим.

Гражданские права в Молдове – незыблемы. Это – одно из основных достижений страны. В Молдове нет притеснений по национальному, языковому или политическому признаку. В нашей стране люди не боятся открыто высказывать свое мнение, критиковать власть или протестовать. Права человека, свободное общество, власть, которая избирается народом и представляет народ. Это – Молдова. Так и должно быть в свободном мире. И мы обязаны это сохранить свободную Молдову.

Я знаю, что сегодня всех нас беспокоит рост цен, поставки газа, рабочие места, экономическая ситуация. Я понимаю и разделяю эту озабоченность. Еще раз подтверждаю, что руководство Молдовы поддержит вас в эти сложные времена.

Энергетический кризис начался в прошлом году. Правительство выделило значительные суммы - миллиарды лей -, чтобы компенсировать расходы на отопление всем гражданам страны – и в Кишиневе, и в Бричанах, и в Комрате.

Из-за войны цены выросли еще больше. Наша страна уязвима с энергетической точки зрения. В течении трех десятилетий ничего не было сделано для диверсификации источников энергии и энергетической безопасности страны. Но и этой зимой, правительство поможет людям оплачивать счета.

Правительство увеличило пенсию, социальные выплаты и объявило о дополнительных выплатах пенсионерам и бюджетникам, чтобы помочь им преодолеть этот период.

Мы не оставим ни одного гражданина Молдовы один на один с проблемами. Страна будет обеспечена энергоресурсами и отоплением. Да, у государства мало средств, но эти небольшие ресурсы будут распределяться по справедливости, чтобы помочь людям, которым помощь необходима в первую очередь.

Конечно, мы рассчитывали на другое. В первый же год мы планировали вдвое увеличить капитальные инвестиции. Планировали отремонтировать больше дорог между населенными пунктами. К сожалению, реальность оказалась иной. Сегодня нам приходится думать о том, как сохранить мир и стабильность. Нам, всем вместе. Мы не отступили от наших планов развития Молдовы. Эти планы – то, ради чего мы шли во власть. И эти планы будут реализованы, хотя и с опозданием, вызванном войной и кризисами.

В самой Гагаузии было внедрено множество национальных проектов и программ, а также проектов Европейского Союза и других стран. Кишинев поощрял эту деятельность, эти инвестиции в автономию, в ее инфраструктуру, образовательные учреждения, здравоохранение. Европейский Союз - самый большой донор в Гагаузии. Поддержка местных властей, инфраструктурные проекты, поддержка сельского хозяйства и местного развития – лишь некоторые направления инвестиций со стороны Европейского Союза.

Мы понимаем обеспокоенность по поводу завтрашнего дня. И делаем все возможное, чтобы подготовиться как можно лучше к новым вызовам. Ситуация сложная не только для Гагаузии. Ситуация сложная и в Кишиневе, и в Бельцах, Бессарабяске и в Дондюшанах.

Сейчас многие говорят, что Кишинев что-то не сделал. Я консультировалась со многими экспертами. Я хочу Вам сказать о заключении признанных международных и мировых экспертов, включая экспертов из самой Гагаузии. Они пришли к мнению, что ни у одной автономии в Европейском Союзе нет таких широких полномочий, как у автономно-территориального образования Гагауз-Ери в Молдове. А в Европейском Союзе немало автономных образований. Таких полномочий, как у Гагауз-Ери, нет и у субъектов Российской Федерации, будь то республика, край, автономная область или округ.

Впервые в своей истории, гагаузы получили эти полномочия именно в составе независимой Молдовы. Это – та правда, о которой необходимо говорить открыто!

И это - надежная основа для движения вперед. Да, полномочия автономии Гагауз-Ери еще предстоит отрегулировать и привести в соответствие с законодательством. Но этими полномочиями можно и нужно пользоваться. Идет диалог между центральными органами власти и местными властями по разграничению полномочий, которые прописаны в законодательстве. Конечно, всем хотелось бы, чтобы эта работа по гармонизации продвигалась намного быстрее. Но это – вопрос технический, а не политический. Например, в автономной провинции Южном Тироле эта техническая согласительная работа длилась намного дольше, чем у нас. Это кропотливый процесс.

Когда обвиняют центральную власть, это делают иногда и для того, чтобы скрыть собственные провалы, а часто – и воровство бюджетных средств. Да, возможно, правительство не всегда реагирует вовремя. Но в Кишиневе никогда не стояла и не стоит задача ограничить автономию. В 1994 году был заложен надежный фундамент, признанный мировым сообществом как достойный пример мирного построения единого государства и соблюдения культурных и национальных прав гагаузов, и нам это необходимо беречь и ценить! Нельзя сегодня ставить под сомнение эту основу! Иначе мы поставим под сомнение наши достижения, и этого нам не простят наши потомки, которым жить в этой стране.

Если оставить в стороне эмоции, то нет ни одной объективной причины сомневаться в функциональности конструкции, заложенной в 1994 году, или требовать ее изменения. Автономия существует в законодательстве, она функциональна, у нее есть полномочия, и техническим специалистам эти полномочия необходимо привести в соответствие. И центральная власть настроена на эту работу по гармонизации.

Одной из основных задач создания автономии в 1994 году было сохранение языковой, национальной идентичности гагаузов, возрождение гагаузской культуры. К сожалению, эта задача не выполнена до сих пор.

Комратский университет действует с 1991 года. Из стен университета выходили и выходят прекрасные ученые, педагоги, преподаватели гагаузского языка и литературы, истории. Комратский педагогический колледж старается работать на родном гагаузском языке. В Гагаузии 137 коллективов художественной самодеятельности, 45 библиотек, художественные школы и музеи.

Тем не менее, гагаузский язык все в меньшей степени используется в школах и даже в обычной речи. Гагаузский язык - в списке исчезающих языков и мы не можем этого допустить! Мы должны вместе заняться решением этой задачи. Необходимы серьезные усилия для того, чтобы сохранить гагаузский язык и культуру для нынешних и будущих поколений. И сегодня такая возможность существует, и центральные власти полностью настроены и поддерживают это направление нашего взаимодействия. Нельзя потерять уникальный гагаузский язык, нельзя потерять уникальную гагаузскую культуру!

Важно и изучение румынского языка. Это тоже одна из основ социальной сплоченности, включения Гагаузии в культурную, социальную, политическую жизнь страны. Я знаю, что существует спрос на изучение румынского языка. Башкан Гагаузии Ирина Влах подала достойный пример, заявив и продемонстрировав, что она разговаривает на румынском языке. Необходимо предоставить всем жителям автономии возможность овладеть румынским языком, чтобы открыть для всех больше возможностей. С 1 января 2023 года мы запускаем национальную программу изучения румынского языка.

Возможно, многоязычное образование – преподавание различных предметов на нескольких языках в садиках и школах Гагаузии – может стать решением и для сохранения гагаузского языка, и для изучения румынского языка.

Уважаемые друзья, прежде, чем перейти к ответам на Ваши вопросы, еще раз подчеркну основной тезис моего выступления – от каждого из нас сегодня зависит сохранение мира в Молдове, а также общее процветание. Мы должны работать для того, чтобы строить сильное государство, сильную экономику, для того, чтобы бороться вместе с коррупцией, для того чтобы у нас была свободная страна, которая уважает каждого человека. 

Спасибо!