Rusia, suspendată din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului - SUA reactivează o lege din cel de-al Doilea Război Mondial pentru a ajuta Ucraina
Reuniunea NATO de joi, 7 aprilie, a fost consacrată găsirii unor mijloace noi pentru a susține armata Ucrainei.

La întâlnire a participat și ministrul finlandez de Externe, care a confirmat că țara lui se pregătește să depună o cerere de aderare la NATO.
Mai mult, Statele Unite au “reactivat” o lege din anii ’40 care a permis Washingtonului, la acea vreme, să sprijine Aliaţii împotriva Germaniei naziste. În acest fel, vor fi ridicate restricţii privind livrarea de echipamente militare către Ucraina.
Tot ieri, Adunarea generală a Națiunilor Unite a votat suspendarea Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului, o măsură catalogată de Ministerul rus de Externe drept ”ilegală”.
Decizia de suspendare a Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului a fost luată cu 93 de voturi pentru. Totuși, 24 de țări s-au opus, între care China, Iran, Kazahstan, Belarus, Cuba și Siria. Au fost și 58 de abțineri.
”Nu prea îmi pasă de abțineri, îmi pasă că Federația Rusă a fost suspendată și a fost foarte nerăbdătoare și aproape imediat a capitulat prin retragere. Știi, nu-ți depui demisia după ce ești concediat. Și exact asta s-a întâmplat cu Federația Rusă”, a declarat Serghei Kislitsia, ambasadorul Ucrainei la ONU.
Adunarea Generală ia această decizie radicală doar atunci când un stat încalcă grav și în mod repetat drepturile omului. A mai fost un singur precedent, în 2011. Este vorba despre Libia, din cauza violenţelor din vreme a dictatorului Muammar Gaddafi.
Ministerul român al Afacerilor Externe salută adoptarea de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a rezoluţiei privind suspendarea Rusiei din Consiliul Drepturilor Omului şi apreciază că acest demers a fost unul necesar având în vedere agresiunea rusă asupra Ucrainei.
România, alături de 58 de state membre ONU, a cosponsorizat această rezoluţie, prezentată în plenul Adunării Generale de Ucraina.
Sprijinul acordat rezoluţiei reconfirmă susţinerea importantă de care au beneficiat rezoluţiile adoptate de Adunarea Generală a ONU la 2 şi 24 martie, în contextul situaţiei generate de invazia şi agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, se arată într-un comunicat transmis de MAE.
"Documentul adoptat la 7 aprilie 2022 reaminteşte rezoluţia Consiliului Drepturilor Omului 49/1, adoptată la 4 martie 2022, precum şi rezoluţiile adoptate de Adunarea Generală a ONU la 2 şi 4 martie 2022, reflectând grava îngrijorare cu privire la criza umanitară din Ucraina şi, în particular, cu privire la rapoartele vizând încălcări şi abuzuri grave şi sistematice ale drepturilor omului şi ale dreptului internaţional umanitar comise de Federaţia Rusă. Pe acest fundal, rezoluţia votată a propus suspendarea drepturilor de membru al Consiliului Drepturilor Omului ale Federaţiei Ruse", se precizează în document.
MAE arată că suspendarea Rusiei din Consiliul Drepturilor Omului (CDO) a fost un demers necesar, având în vedere agresiunea rusă împotriva Ucrainei, precum şi numeroasele rapoarte privind implicaţiile umane ale acestei agresiuni şi privind încălcările şi abuzurile grave şi sistematice ale drepturilor omului şi ale dreptului internaţional umanitar, incompatibile cu statutul de membru al Consiliului.
"România reaminteşte că, potrivit rezoluţiei Adunării Generale a ONU nr. 60/251, statele membre ale CDO trebuie să îndeplinească cele mai înalte standarde în promovarea şi protejarea drepturilor omului", menţionează MAE.
Consiliul Drepturilor Omului a fost înfiinţat în baza rezoluţiei Adunării Generale a ONU nr. 60/251 (adoptată la 15 martie 2006) şi a început să funcţioneze efectiv pe 19 iunie 2006, înlocuind Comisia Drepturilor Omului, după 60 de ani de activitate. CDO are sediul la Geneva şi este constituit din 47 de state membre.
Tot joi, 7 aprilie, printr-un vot al Congresului, Statele Unite au revocat și clauza națiunii celei mai favorizate pentru Rusia și Belarus, oficializand astfel decizia anunțată de președintele Biden luna trecută. Se deschide astfel calea pentru aplicarea unor tarife mult mai mari la importurile de produse din aceste țări, drept sancțiune pentru războiul din Ucraina.
Doar alte două țări au mai fost excluse de Statele Unite de la principiul reciprocității, care stă la baza majorităţii relaţiilor comerciale internaţionale: Coreea de Nord și Cuba.
Tot în 7 aprilie, Uniunea Europeană a aprobat un embargou privind importurile de cărbune din Rusia, care ar urma să intre în vigoare de la mijlocul lui august, cu o lună mai târziu decât se preconiza. Potrivit Reuters, Germania a făcut presiuni pentru această amânare. Este primul embargou adoptat de europeni pentru importul de resurse energetice din Rusia.
Iar Estonia este a doua țară din Uniunea Europeană, după Lituania, care a anunțat că renunță complet la gazul rusesc.
Și Marea Britanie a decis să renunțe la petrolul și la gazele rusești.
Pe lângă sancțiuni împotriva Moscovei, Occidentul continuă să ajute Ucraina prin livrări de armament. Șeful diplomației de la Kiev a fost invitatul de onoare al reuniunii miniștrilor de externe din țările NATO.
”Pe agendă am trei obiective: arme, arme și iar arme. Le cer tuturor aliaților să renunțe la ezitări. Încă se codesc să ofere Ucrainei armele de care are nevoie. Pentru că, oricât de ciudat ar părea, astăzi, armele slujesc înfăptuirii păcii”, a declarat Dmitro Kuleba, ministrul ucrainean de externe.
Până acum, NATO și Statele Unite au finanțat înarmarea Ucrainei, au trimis arme, defensive, la început, apoi, chiar tancuri, ca Cehia, de curând. Serviciile de informații furnizează date sensibile Kievului, iar, înainte să înceapă războiul, britanicii și americanii au antrenat armata ucraineană.
Recent, Statele Unite au trimis Ucrainei 100 de drone Switchblade și au instruit să le folosească “un număr mic” de soldați ucraineni. Cunoscute drept aparate “kamikaze”, dronele Switchbalde sunt de mici dimensiuni, portabile, au focoase și detonează la impact. Cel mai mic model poate atinge o țintă de până la 10 kilometri distanță.
”Aliații trebuie să facă mai mult și sunt gata să furnizeze mai multe echipamente Ucrainei. De asemnea, înțelegem și recunoaștem urgență situației. Atât sisteme din epoca sovietică, dar și armament modern. Distincția dintre arme ofensive și arme defensive pentru Ucraina nu se susține, poentru că vorbim de furnizarea de armament unei țări care se apară. Tot ce face Ucraina, cu ajutorul aliaților, este să se apere. Pentru prima oară am discutat și despre felul în care influență crescândă a Chinei ne afectează securitatea”, a declarat Jens Stoltenberg, Secretar General al NATO.